Prin evenimentul organizat sâmbătă, 14 februarie a.c., în incinta Palatului Culturii din Drăgășani, cu începere de la ora 16 și care poate fi vizionat desigur, integral, atât pe postul nostru online de televiziune PRO ExpreS tv de Drăgășani, care poate fi accesat de oriunde și pe orice dispozitiv, de pe adresa oficială de internet a ziarului nostru, https://proexpresdedragasani.ro/, precum și pe facebook, la adresa: https://www.facebook.com/presadragaseneana/, dar și pe Tiktok: https://www.tiktok.com/@pro.express.de.drg., maestrul drăgășenean Olimpiu Orza a întregit o listă care nu era prea mare, a artiștilor români care au expus post-mortem. Lista, potrivit surselor oficiale, numără, în afară de artistul șevaletului drăgășenean, următoarele nume sonore de maeștrii clasici dar și moderni, ale frumoaselor artelor vizuale:
1. Ion Țuculescu: A avut o expoziție postumă de referință la Sala Dalles, care i-a definit locul în istoria artei;
2. Nicolae Grigorescu: Expoziții post-mortem frecvente, inclusiv cele de la MNAR;
3. Ștefan Luchian;
4. Nicolae Tonitza;
5. Theodor Aman;
6. Ion Andreescu;
7. Constantin Brâncuși (deși cunoscut pentru sculptură, a avut și expoziții de grafică/desen postum);
8. Victor Brauner;
9. Aurel Băeșu;
10. Dimitrie Paciurea;
11. Ipolit Strâmbu;
12.Nicolae Grant;
13. Elena Popea;
14. Constantin Aricescu;
15. Mihail Simonidy;
16. Nina Arbore;
17. Mina Byck Wepper;
18. Alexandru Țipoia;
19. Nutzi Acontz;
20. Corneliu Michailescu;
21. Arcadie Antoseac;
22. Pavel Boldescu și Lucia Boldescu Domente;
23. Emil Childescu;
24. Ion Chișcă;
25. Iraida Ciobanu
De remarcat ar fi un aspect și mai îngrijorător atunci când vine vorba despre repeziciunea cu care, la nivel mondial, sunt uitate valorile din domeniul artei vizuale, odată cu trecerea lor în neființă. Așa se face că, în privința artiștilor de peste hotare, este și mai mic numărul maeștrilor care au expus post-mortem, prin grija celor pe care i-au lăsat în urmă. Astfel, la nivel mondial, doar două nume au beneficiat de expoziții post-mortem precum cea de la mijlocul lunii februarie, de la Drăgășani. Este vorba despre: Victor Brauner (pictor suprarealist de origine română, dar activ în Franța, considerat „de peste hotare” prin consacrare), care a beneficiat de expoziții retrospective post-mortem, cum ar fi „Victor Brauner: Invenții și Magie” (Art Encounters Timișoara, 2023) și Julije Knifer (artist croat, cunoscut pentru meandre): Retrospectivă post-mortem „Meanders Without Bounds” la Fundația Art Encounters (2024). Lor li se adaugă, din fericire, artiști ai Școlii de la Baia Mare (mulți artiști maghiari/europeni care au activat în colonie) care s-au bucurat de expoziții jubiliare post-mortem la Institutul Liszt/Centrul Cultural Maghiar București (ex. „Arta Băimăreană 130”) și artiști ai avangardei europene, fiindu-le organizate diverse expoziții de către MNAR sau galeriile private în cadrul seriilor de artă europeană (ex. în Galeria de Artă Europeană). De asemenea, Art Safari București organizează frecvent expoziții dedicate „pictorilor uitați”, care pot include artiști născuți pe teritoriul României, dar care au studiat și activat exclusiv în străinătate, iar Muzeul Național de Artă al României (MNAR) aduce frecvent expoziții temporare ale unor artiști internaționali, inclusiv serii „In Memoriam”.
Expoziția omagială de sâmbătă, 14 februarie a.c., a întregit o serie amplă de expoziții organizate de către regretatul maestru drăgășenean de-a lungul vieții sale pământești, dintre care nu putem să nu le amintim pe următoarele:
– 1966, 1977, 1982, 1984 – Drăgășani – pictură și grafică;
– 1968 – Govora – pictură;
– 1974, 1984 – Râmnicu Vâlcea – pictură și grafică;
– 1984 – Drăgășani – grafică (ilustrarea nuvelelor lui Gib I. Mihăescu);
– 1984 – Craiova – grafică (ilustrarea întregii opere a lui Gib I. Mihăescu);
– 1985-Râmnicu Vâlcea-grafică – ”Inspirații metaforice” după ”Poemele Luminii” de L. Blaga;
– 1985 – Sebeș – Alba (invitat la Festivalul Național de Poezie ”Lucian Blaga”);
– 1986 – Craiova – grafică – ”Inspirații metaforice” după poemele lui Lucian Blaga;
– 1986 – Drăgășani – Ilustrarea Legendei Meșterului Manole după Lucian Blaga;
– 1986 – Cluj-Napoca – grafică (Galeriile Tribuna);
– 1986 – București – grafică (Teatrul foarte mic);
– 1986,1988 – Drăgășani – pictură și grafică;
– 1988 – Râmnicu Vâlcea – pictură;
– 1990 – Cadenet – Franța – grafică;
– 1995 – Galeriile de Artă Artex Rm. Vâlcea – Simfonia Lavandei;
– 1997 – Călimănești – pictură;
– 1998 – Râmnicu Vâlcea – pictură;
– 1998 – Drăgășani – pictură;
– 2001 – Sibiu – Galeriile de artă – pictură ”Clipe de viață”;
– 2001 – Râmnicu Vâlcea – Galeriile de artă Artex – pictură ”Clipe de viață”;
– 2001- Drăgășani – pictură ”Clipe de viață”;
– 2001 – Lausanne – Elveția – grafică.
Iată de ce, expoziția de la Drăgășani, care a fost mai mult decât una omagială, fiind practic expoziția pe care maestrul Olimpiu Orza o pregătea în momentul în care Dumnezeu a decis că are nevoie de harul său pentru a-și decora Raiul, este un gest de mare noblețe și care face cinste nu numai urmașilor simbolului drăgășenean, dar întregului areal și, în contextul evidențiat anterior, întregii suflări românești. Pentru toate aceste aspecte, solicităm conducerii orașului, conferirea titlului de cetățean de onoare post-mortem al municipiului Drăgășani inegalabilului artist plastician și grafician Olimpiu Orza, în completarea propunerii scriitorului Marian Bărăscu făcută public cu prilejul acestui eveniment, anume aceea de realizare a unui grup statuar în centrul orașului – sau până la urmă, oriunde va considera de cuviință conducerea orașului, poate chiar în curtea Palatului de Cultură Drăgășani, la alegerea cromaticii căruia, maestrul a avut un aport deosebit, așa cum povestea în ultimul său interviu, acordat pentru postul nostru online de televiziune, înainte de trecerea sa la cele veșnice – grup statuar în centrul căruia să se regăsească bustul domniei sale. Cunoaștem cu toți discuțiile de pe marginea proiectelor de oferire a titlurilor de cetățean de onoare la Drăgășani, cunoaștem reticența aleșilor locali vis-a-vis de această practică, însă până acum, au motivat că numele propuse nu se ridicau la valoarea unui astfel de titlu, fapt pentru care le-au respins. În ceea ce îl privește pe maestrul Olimpiu Orza, nu credem să existe ființă vie din Drăgășani care să nu îi cunoască meritele, fapt pentru care considerăm mai mult decât ideal gestul și am înaintat deja conducerii orașului o adresă în acest sens, cu propunerea din partea trustului nostru de presă. Vom reveni cu amănunte despre cum vor decurge lucrurile în acest sens…